Forest

Proiecte

Dragoslavele Climate Forest
Dragoslavele Climate Forest
Arges, Romania

7.399,9 ha

18.658 tCO2

Înregistrat

Proiectul climatic Dragoslavele are ca scop creșterea rezilienței pădurilor și a gradului de biodiversitate a acestora, concomitent cu creșterea stocării pe termen lung a carbonului în biomasa pe picior. Proiectul generează servicii climatice și ecosistemice măsurabile, în principal prin reducerea volumelor de recoltare, permițând acumularea suplimentară de carbon în păduri. Proiectul este implementat în conformitate cu metodologia Faunus Climate Forest Romania și respectă standardul ISO 14064-2:2019, asigurând monitorizarea, raportarea și verificarea transparentă a eliminării gazelor cu efect de seră. Situat în comuna Dragoslavele, județul Argeș, în Munții Leaota din Carpații Meridionali, proiectul acoperă 7.399,90 hectare de fond forestier deținute de Obștea Moșnenilor Dragoslăveni (înființată în 1888). Pădurile obștii au fost gestionate în ultimul secol în regim silvic, în baza amenajamentelor silvice întocmite pentru o perioadă de 10 ani (precedentul amenajament a expirat în anul 2024, noul amenajament fiind în vigoare din 2025) Ecosistemele forestiere se întind între 610 și 1.800 de metri altitudine și includ păduri de amestec de rășinoase și fag (36%), păduri făgete pure (22%), molidișuri pure (12%) și alte specii tari și moi (30%). Pădurile naturale reprezintă 54% din suprafață, iar 43% sunt artificiale. În ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului, a fost menținută integritatea ecosistemelor forestiere de pe raza proiectului, gradul de acoperire cu păduri fiind stabil sau în creștere. Proiectul se bazează pe gospodărirea durabilă de lungă durată a pădurilor pentru a asigura eliminarea verificată a carbonului și pentru a consolida reziliența ecosistemelor forestiere.
Săcele Climate Forest
Săcele Climate Forest
Brasov, Romania

6.676,7 ha

11.574 tCO2

În dezvoltare

Proiectul Săcele Climate Forest are ca scop îmbunătățirea rezilienței pădurilor și a biodiversității, precum și creșterea stocării pe termen lung a carbonului în biomasa forestieră existentă. Proiectul generează servicii climatice și ecosistemice măsurabile, în principal prin reducerea volumelor de exploatare, permițând astfel acumularea suplimentară de carbon și consolidarea stabilității ecosistemelor. Acesta este implementat în conformitate cu metodologia Climate Forest România și respectă standardul ISO 14064-2:2019, asigurând monitorizarea și raportarea transparentă a eliminărilor de gaze cu efect de seră.
Zărnești Climate Forest
Zărnești Climate Forest
Brașov, Romania

2.321,29 ha

10.903 tCO2

În dezvoltare

Proiectul Zărnești Climate Forest are ca obiectiv îmbunătățirea rezilienței pădurilor și a biodiversității, precum și creșterea stocării pe termen lung a carbonului în biomasa forestieră existentă. Proiectul generează servicii climatice și ecosistemice măsurabile, în principal prin reducerea volumelor de exploatare, permițând astfel acumularea suplimentară de carbon și îmbunătățirea stabilității ecosistemelor. Acesta este implementat conform metodologiei Faunus Climate Forest România și respectă standardul ISO 14064-2:2019, asigurând monitorizarea și verificarea transparentă a eliminărilor de gaze cu efect de seră. Situat în Zărnești, Bran și Moieciu (județul Brașov), în Munții Bucegi și în apropierea Masivului Piatra Craiului din Carpații Meridionali, proiectul acoperă 2.321,29 hectare de pădure deținute de Primăria Zărnești. Pădurile au un istoric documentat de gospodărire încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu planuri de management structurate începând din perioada 1890–1900. După naționalizarea din 1948, pădurile au fost retrocedate municipiului după anul 2000 și continuă să fie administrate în baza unui amenajament silvic pe 10 ani (planul actual fiind valabil până în 2033). Zona proiectului se întinde pe altitudini cuprinse între 710 și 1.835 de metri și este alcătuită în principal din păduri mixte de conifere și fag (69%), molidișuri pure (27%), făgete pure (3%) și alte tipuri de amestecuri de conifere (1%). Pădurile naturale reprezintă 77% din suprafață. Prin combinarea reducerii exploatării cu practici silvice adaptate schimbărilor climatice, proiectul generează eliminări verificate de CO₂, contribuind totodată la consolidarea biodiversității și a rezilienței pădurilor pe termen lung.